Recenzie: Ultimul Avanpost

Ultimul avanpost - Lavinia Călina

Editura: Herg Benet 

Anul apariţiei: februarie 2014

Număr de pagini: 320

Colecţie: Cărţile Arven

Cartea o puteți comanda aici

Sau e-book aici

Descriere:  Al treilea Război Mondial a luat sfârşit, iar România anului 2046 este Regat. Logodită cu prinţul Alex şi fiică a Ministrului de Interne, tânăra Diane trăieşte o viaţă luxoasă şi lipsită de griji, ocupată cu discursuri, dileme cu cea mai potrivită garderobă a zilei şi păstrarea aparenţelor cuplului regal. Printre petreceri, călătorii obositoare, speech-uri învățate pe de rost și accesele de furie ale prinţului, Diane contemplă fără prea mult entuziasm un viitor previzibil. Însă viața i se schimbă complet într-o singură noapte, atunci când este răpită de către un grup de rebeli, pentru care guvernarea autoritară a regatului întruchipează răul absolut.

   Acţiune, răsturnări neaşteptate de situaţie, intrigi, romance – iţele unei poveşti în care eroina învaţă două adevăruri cruciale: nimeni nu este cine pare la prima vedere, iar alegerile luate au întotdeauna consecințe.

   Va reuși Diane să risipească misterul și, mai ales, va reuși să descopere în final care este adevărata ei identitate?

Părerea mea: În primul rând vreau să spun (laud) că eu am citit cartea aceasta pe la mijlocul lunii Martie când foarte puțini știau de existența ei. Pe atunci nu aveam blogul acesta (sau îl ignoram).

   Oricum recent a fost o explozie masivă pe mai toate blogurile și pe Facebook, unde mă uitam vedeam pe cineva zicând ceva de Ultimul Avanpost. Așa că m-am decis să fac și eu o recenzie. Am recitit câteva porțiuni din ea și mi-am adus aminte de ce o ador așa mult.

   Ultimul avanpost a reușit să-mi stârnească interesul încă din prolog. După primele 10 pagini știam că nu am în fața ochilor o poveste banală și previzibilă. Ideea autoarei de a transforma România într-un regat e foarte tare, iar viziunea ei, cum că pe viitor țara noastră va fi una din marile puteri ale Europei, m-a surprins. Deși dacă stai să te gândești prea multe nu s-au schimbat în mentalitatea românilor. În 2046 oamenii sunt în continuare ușor de influențat și manipulat de ceea ce văd la televizor.

   Așa se întâmplă și cu povestea de dragoste dintre Alexandru (un prinț al Regatului Unit al Țărilor Române) și Diane, fata unui important om politic. Oamenilor le este prezentată doar partea frumoasă a relației lor, omițându-se dependența de droguri, alcool și femei a prințului. Unde mai pui că cei doi abia se înghit. Diane este prinsă într-o relație pe care nu o vrea într-o lume pe care nu o înțelege.

    Eu aveam 17 ani și el 22 când părinții noștri ne-au logodit. Nu am putut spune nu, de fapt nici nu am fost întrebată vreodată dacă vreau, decizia era deja luată, eu doar am fost pusă în fața faptului împlinit. [...] Articolele din presă prezentau totul ca fiind ceva neașteptat, o poveste de dragoste frumoasă, niște prostii cum că părinții noștri nu ar fi fost de acord la început, dar iubirea noastră a învins. Ipocrizii menite să facă babele să plângă, femeile măritate să suspine și pe virginele proaste să viseze încă la Făt-Frumos. Eu zic să nu mai credeți tot ce vedeți în presă, dar, na, fiecare cu iluziile lui.

   

  Că veni vorba Dia este personajul principal al aceste cărți. Prin ochii ei ni se spune o poveste uluitoare și captivantă așa că o să vorbesc și despre ea ca personaj. La început îți poate crea impresia că e o fată bogată, râzgâiată, afurisită, egoistă, răutăcioasă, etc. Mie mi-a fost foarte antipatică, nu era genul de personaj principal feminin cu care eram eu obișnuită. Pe măsură ce avansezi îți dai seama că de fapt viața ei e în permanență controlată de alții. Tatăl ei o obligă să continue relația cu Alex, consilierii regali îi stabilesc programul, iar Alex o consideră proprietatea lui și e al naibii de posesiv.

  În ziua de 8 Mai R.U.T.R.-ul sărbătorește 20 de ani e la încetarea celui de-al III-lea Război Mondial. Fiind persoane importante Alex și Dia sunt obligați să participe la evenimentele organizate în acea zi. Prima oprire este la Iași, unde lucrurile merg conform planului. În acea dimineață Diane se trezește cu un nou gardian, căruia nu-i dă prea multă atenție, nici nu-i reține numele, în schimb îl enervează și-i fumează toate țigările :))

   A doua oprire este în capitala Regiunii 5, adică la Timișoara, unde Dia și Alex au parte de câteva surprize, inclusiv de un atentat la viața prințului. În viziunea celor din Capitală (care acu se află undeva pe lângă mare, probabil Constanța de azi) Regiunea 5 e cea mai săracă și mereu reprezintă o problemă. Nici Dia nu e prea încântata de sosirea ei aici.

 ...după prânz urma să mergem în Regiunea 5, loc care îmi displăcea groaznic. Zonă industrială, cartiere sărace, mult fum, multă mizerie, oameni veșnic nemulțumiți, cam la asta se rezuma 5. În urma războiului rămăseseră puține orașe locuite, marea majoritate fiind azi pustii și considerate zone restricționate.

  În acea noapte Alex decide că puțină distracție nu strică, iar Diane nu are de ales trebuie să-l însoțească la o petrecere dată de Emil(un prieten de-al lui Alex, pe care aceasta nu îl suportă). Scenele ce urmează sunt specifice progeniturilor risipitoare pe care le vedem și noi în fiecare zi și care aruncă cu bani în toate direcțiile, consumă alcool în cantități industriale, de droguri să nu mai vorbim.

Muzica puternică, căldura și fumul de țigară mă amețeau și îmi simțeam capul greu, sau poate era de vină cocktail-ul cu vodcă, sau tequila, sau de vină era șampania, sau vinul... Stai, am băut vin?... nu, nu era de la vin, vin nu băusem.

  Până și Diane consumă câteva băuturi...bine, mai multe....bine, nici ea nu mai știe câte și de ce fel. Un moment de gelozie (atunci când își surprinde logodnicul sărutându-se cu alta) o face pe Dia să ia decizia proastă de-ai plăti lui Alex cu aceeași monedă. Așa ajunge ea împreună cu noul ei gardian, Dan, în baia clubului unde...ei bine :)

  Și că veni vorba de Dan vreau să fie clar pentru toată lumea :

  După petrecere Dia pleacă împreună cu cei doi gardieni ai ei înapoi la hotel, dar pe drum mașina în care aceștia se aflau este implicată într-un accident minor. Un accident pus la cale de rebeli pentru a o putea răpi. Din acest moment viața Dianei ia o nouă întorsătură, poveste e dată peste cap complet și se transformă într-un thriller senzațional de la care nu știi la ce să te aștepți. 

Sunetul unui foc de armă mi-a întrerupt gândul și m-a obligat să mă trântesc. Mi-am găsit rapid adăpost după o mașină veche, ruginită. Am strâns arma la piept și am răsuflat ușurată. Nu aveam nimic. Totuși cineva mă luase în vizor, am vrut să mă ridic încet, să cercetez zona, dar un al doilea foc m-a țintuit locului. Am văzut cum glonțul lovește mașina. M-am tras înapoi. Nu puteam să mă ridic, fusesem deja reperată, știa unde mă ascund și orice mișcare grăbită putea să-i dea un avantaj definitiv.

  Ai să ajungi să iubești unele personaje, apoi să le urăști, iar să le iubești și în final să înjuri autorul că nu vinde cartea împreună cu un flacon de Aspacardin. Întreaga acțiune te ține cu sufletul la gură, iar momentul în care Dia înțelege ce sunt Centrele de Formare și ce legătură au cu ea...totul devine demențial.

  Din discuțiile Dan-Dia înțelegem și cum stă treaba cu viața oamenilor de rând. Lumea din Regiunile mai sărace e în permanență urmărită de dronele de supraveghere. Mâncarea e distribuită cu porția pe baza unui card, deci lucrurile nu sunt tocmai roz. Probabil din această cauză se naște E.S.C.U., o grupare de rebeli care luptă echilibru, siguranță, corectitudine și unitate.

  

   Recomand Ultimul avanpost tuturor indiferent de vârstă, căci această carte poate satisface gusturile oricui. Îi prevăd un viitor strălucit în literatura noastră căci e plină de acțiune, suspans, răsturnări de situație, are chiar și o poveste de dragoste originală și imprevizibilă.

   La final vin și cu o recomandare de gustare, evident furată din carte. Deci am să aleg prăjituri cu ciocolată și mentă (Diane știe de ce). Mor de nerăbdare să citesc și volumul 2 sau orice altă carte scrisă de Lavinia. 

 Cine a citit cartea asta? Ce părere aveți?

SUMMERTIME MADNESS BOOK TAG

Am văzut de dimineață la cineva leapșa asta, iar acum am primit-o de la Leontina.... so here we go :)

1. Arată o carte cu o copertă care să inspire vara! de exemplu: soare, mare etc.

  

   Nu prea am cărți a căror copertă să se încadreze aici. Singura cu ceva mare în fundal ar fi Nymphette_dark99. Am dat cartea împrumut așa că o să postez o poză luată de pe net. 

2. Alege un loc fictiv care ar fi destinația perfectă pentru vacanța de vară.

  Poate o să vi se pară ciudată alegerea mea, dar mereu mi-am dorit să vizitez Capitolul(din seria Jocurile Foamei). Sigur oameni de acolo au un fetish ciudat pentru copii ce se măcelăresc într-o arenă, dar trecem cu vederea. Cel puțin în film locul arată super, unde mai pui tehnologia de care dispun.

3. Ești pe cale să zbori cu avionul până la locul tău de vacanță. Ce carte îți iei cu tine care să dureze întreg zborul? 

  Seria Georgina Kincaid de Richelle Mead. Momentan sunt la volumul 2, dar sunt convinsă că sunt destule cărți în serie ca să-mi ajungă pe drum ^_^

4. Ai un caz de summertime sadness, ce carte veselă alegi pentru a-ți reda zâmbetul pe buze? 

   Pfff....nu cred că am cărți prea vesele prin bibliotecă.Cum a ars-o Anghelescu o lună ca scriitor de succes, a fost destul de amuzantă. Nu lăsați coperta să vă sperie, am râs mult la cartea asta.

5. Ești pe plajă singur/ă, ce personaj fictiv ai vrea ca și companie (beach babe, if you know what I mean)? (puteți alege mai mulți)

   Aici îmi trebuie un post separat :)) De unde să încep????

a) Dimitri Belinkov - Academia Vampirilor

       ....need I say more?

b) Finnick Odair - Jocurile Foamei

   ....am făcut o pasiune pentru tipul acesta :)

c) Dan - Ultimul avanpost

   ....nu am o poză, dar în mintea mea tipul e al naibii de hot :) și nu m-ar deranja să rămân blocată cu el în baia unui club(cine a citit cartea știe la ce mă refer)

6. Pentru a-ți asorta înghețata vrei un icy cool sidekick. (n-am idee cum să traduc asta ca să aibă sens) Ce personaj sidekick alegi? 

   Vroiam să o iau pe Aneke din Ultima vrăjitoare din Transilvania, dar a luat-o Leontina deja...așa că mă mulțumesc cu Katniss Everdeen.

7. Împarte atmosfera de vară! Cui îi dai tagul mai departe? 

   Nu obișnuiesc să dau tag-uri așa că cine vrea e invitatul meu.

Book haul + TBR + Whish List

   Vara, vacanța și căldura și-au spus cuvântul pe blogul meu...pe scurt mi-a fost cam lene să postez ceva. Bine măcar că lenea asta nu s-a simțit și când vine vorba de citit. Am încercat să-mi fac timp pentru cărți, iar azi am să vă prezint câteva din achizițiile recente.

   Am să încep cu cele pe care le-am citit deja și am să le fac și o scurtă prezentare, în caz că nu le-ați citit să vă faceți o idee despre ce e vorba și am să-mi spun și eu părerea despre ele.

1. Destine la limită - Katie McGarry.

   Am tot auzit de cartea asta pe diverse bloguri și mulți o recomandau așa că am vrut neapărat să o citesc. Unde mai pui că îmi plăcea coperta foarte mult. Pe cât de încântată am fost de faptul că am cartea pe atât de dezamăgită am fost de conținut. Împușcați-mă, dar mie nu mi-a plăcut. A fost mai ok decât ale cărți care mi-au irosit timpul, dar nu m-a dat pe spate deloc! 

  Cartea prezintă povestea lui Noah și Echo, doi adolescenți ce se îndrăgostesc și au de înfruntat diverse probleme. Deși la început cartea promitea multe, undeva pe la jumătate a devenit previzibilă și plictisitoare. Am reușit totuși să o termin, poate de aceea i-am dat trei stele pe Goodreads.

  Personajul Echo mi-a fost foarte antipatică și m-a enervat groaznic. Cum deschidea ea gura să zică ceva îmi venea să fac asta:

2. Tristeți de sucub - Richelle Mead

   Mi-a plăcut mult Academia Vampirilor (scrisă tot de Richelle Mead) și am zis că trebuie să mai citesc o carte semnată de ea. Deși e primul volum nu mă pot pronunța încă cu privirea la întreaga serie. Totuși prevăd că o să-mi placă mult, cel puțin așa sper.

   Georgina Kincaid este o creatură supranaturală, un sucub(pe scurt o creatură ce se rănește cu energia oamenilor). Lăsând la o parte latura ei întunecată și faptul că printre prieteni ei se numără vampiri și demoni, Georgina este un personaj fascinant. Cartea e foarte bine scrisă, te ține în priză și nu e deloc previzibilă și abia aștept să citesc și volumul 2. Am să fac o recenzie la întreaga serie....de îndată ce o termin. Până acum impresia pe care mi-a lăsato este ceva de genul :

3. Cum a ars-o Anghelescu o lună ca scriitor de succes - Cristina Nemerovschi

  Când am cumpărat cartea asta nu știam exact la ce să mă aștept, mai citisem o carte a Cristinei(nymphette_dark99), dar după primele zece pagini mi-am dat seama că nu se aseamănă câtuși de puțin. Cartea asta e comedie pură, am râs de una singură în timp ce o citeam. A fost o lectură plăcută, amuzantă, ușoară și o recomand tuturor (chiar și celor care până acum nu s-au împăcat cu stilul mai dur al autoarei).

    Gigi Anghelescu e un fel de Mr. Bean al lumi literare românești. Cel puțin în mintea mea :))

 Oricum hats off' Cristina...I did not see that comming. Sau ca să spun mai pe românește: m-a dat pe spate finalul rău de tot. Și reacția mea a fost așa :

Cam astea au fost cărțile citite în ultimul timp. Azi m-am apucat de volumul doi din seria Georgina Kincaid, iar pe viitor vreau să citesc Alegerea de Kiera Cass și primul volum Căderea din seria Cele nouă vieți ale lui Chloe King.

Wish List!!!

Iată câteva cărți pe care mi-aș dori să le cumpăr(și să le citesc) în viitorul apropiat. Unele din ele îmi fac de ceva vreme cu ochiul, dar nu am ajuns încă să mi le cumpăr.

   

   Acestea au fost cărțile pe care le-am citit în ultimul timp și pe care le voi citi...cât de curând. Vă doresc numai bine și să vă bucurați de vară! 

Recenzie: Suflet pierdut

Suflet pierdut - Silviu Urdea (2014, Imprint Karth)

Descriere:

    Mihail, un tânăr care trăiește o intensă poveste de dragoste alături de Emma, primește într-o dimineață cea mai neagră veste posibilă: iubita lui a murit în urma unui tragic, dar ciudat accident de maşină. Din acel moment viaţa lui nu va mai fi niciodată la fel. Investigând, află că accidentul fusese precedat de o serie de dispariții misterioase, care par să aibă un numitor comun. Împreună cu cei mai buni doi prieteni ai săi și alături de inspectorul Constantin, Mihail încearcă în final să descopere identitatea celui care, într-un vehicul fantomă, a fost ultimul care a văzut-o pe Emma în viață…

    Suflet Pierdut îți dă palpitatii și te umple de groază. Este o carte despre legătura nemijlocită dintre dragoste și crimă, viață și moarte, totul în formele sale cele mai naturale și brute.

    Cât de mult poate o tragedie personală să schimbe ceea ce suntem cu adevărat?

  

  

  O să încep cu o mărturisire: nu credeam că o să-mi placă cartea asta, dar (vai, doamne!) cât m-am înșelat. Am trecut prin toate emoțiile posibile: bucurie, compătimire, furie, suspans, frustrare, eram pe punctul de a plânge de câteva ori...dar m-am abținut :)

  Povestea de dragoste dintre Emma și Mihail este excepțională. Autorul ne dă multe detalii despre relația celor doi(cum s-au cunoscut,prima întâlnire, momente importante prin care au trecut împreună,etc.) astfel că nu ai cum să nu ajungi să-i îndrăgești, sau să îți dorești să ai și tu o legătură la fel de puternică cu cineva.

    Emma reprezintă întreg universul pentru Mihail. Lumea lui gravitează în jurul ei așa că e de înțeles de ce dispariția ei îl afectează atât de mult, pur și simplu îl dă peste cap. Moartea iubitei sale îl va bântui mereu, iar tânărul nu își poate imagina viața fără ea. Tot ce-i rămâne lui Mihail este dorința arzătoare de a afla cine este responsabil pentru accidentul Emmei. 

   În mintea lui sunt o mie de întrebări ce îl țin treaz în miez de noapte. Un lucru e sigur: nu va înceta niciodată sa caute răspunsurile.

  Ceea ce la început pare un accident rutier banal, comun, simplu, se dovedește a fi de fapt un caz extrem de complex și imprevizibil. Inspectorul Constantin reușește să facă legătura dintre accidentul Emmei, dispariția altor două fete (Cristina Toma și Rebeca Nistor) și un caz vechi de 12 ani. Din acel moment ai în față o poveste ce te va lăsa cu gura căscată. Un scenariu demn de un film american. Un thriller în adevăratul sens al cuvântului, iar deznodământul e pe măsură.

    Cartea asta e ca un cocktail exotic, căci ai un amestec perfect de suspans, acțiune, scene horror, întorsături de situație, dar și o frumoasă poveste de dragoste ce supraviețuiește dincolo de moarte. O recomand tuturor, fără excepție!

    Și la final, pentru că așa m-am obișnuit eu să recomand și ceva de ronțăit în timp ce citiți, o să recomand un bol mare de cereale. Asta e primele pagini din carte mi-au făcut poftă :) 

Recenzie: Altfel de Îngeri

Altfel de Îngeri de Lili St. Crow

Descriere:

   Lumea Reală e un loc înspăimântător. Întrebaţi-o despre asta pe Dru Anderson, o fată dură care a pus la pământ un număr destul de mare de tipi răi. E înarmată, periculoasă, şi gata să lupte mai întâi şi abia pe urmă să stea la discuţii. Aşa că o să dureze ceva timp până să-şi dea seama în cine se poate încrede. Dru Anderson a fost dintotdeauna o „ciudată”, călătorind dintr-un oraş în altul împreună cu tatăl ei pentru a vâna lucrurile care mişună şi te atacă în noapte. E o viaţă stranie, dar plăcută — totul însă se schimbă într-un oraş prăpădit şi îngropat în zăpadă din Dakota, când un zombi flămând dă buzna în casă spărgând uşa de la bucătărie. Singură, îngrozită şi simţindu-se ca prinsă în cursă, Dru va trebui să-şi pună mintea la contribuţie şi să se folosească de toată pregătirea ei pentru a rămâne în viaţă. Monştrii s-au hotărât să plece şi ei la vânătoare — şi de data asta, Dru e pe meniul lor. Şansele de supravieţuire? Aproape nule. Dacă Dru nu poate rezista până la ivirea zorilor, atunci jocul e pierdut…

  Dru Anderson trăiește cu tatăl ei. Cei doi străbat țara-n lung și-n lat ca să omoare creaturile ce se ascund în întuneric. Sunt un fel de vânători similari cu Sam și Dean Winchester din seria Supernatural (...ah  Jensen Ackles...). Totuși lucrurile nu merg atât de bine în ultima vânătoare iar tatăl lui Dru este transformat într-un zombie, iar fata se vede nevoită să îl omoare pentru a scăpa cu viață.

  Am sentimente mixte cu privire la această carte. Când am citit pe net că această serie e cu vampiri m-am gândit că va fi la fel ca toate celelalte, dar m-am înșelat. Are câteva specii de creaturi supernaturale pe care nu prea le-am întâlnit până acum(acesta e un plus). Ce m-a enervat totuși e că lumea supernaturală nu e conturată prea grozav, încă mai am unele întrebări, dar sper să aflu în volumele viitoare.

  Mi-a plăcut de Dru, a reușit să facă față unor situații destul de dure. Cam împiedicată și cam nesigură pe ea în unele momente, dar s-a descurcat. O chestie care mi s-a părut a fi un mare clișeu e faptul că la începutul cărții Dru e noua elevă în școală și îi e greu să își facă prieteni, cu excepția tipului ciudat din liceu (Graves), ...adică pe bune câte cărți încep exact așa? 

  Că veni vorba de Graves, mi-a plăcut de el. Se oferă să o ajute pe Dru în momentul în care aceasta are mare nevoie de sprijin, iar din această cauză este mușcat de un vârcolac. Ce nu se leagă în povestea acest ui personaj este faptul că trăiește singur de ceva vreme și totuși nici cei de la școală și nici autoritățile locale nu au sesizat acest lucru, adică...pe bune?tipul e minor ce naiba?

   Un alt minus pentru carte e faptul că Dru e singurul personaj feminin important, iar apariția lui Graves și Christophe îmi indică un triunghi amoros pe viitor între cei trei. Mi-a plăcut totuși acțiunea cărții și că fazele de luptă sunt foarte bine scrise.

   Pentru un vampire/urban fantasy e destul de cool carte, asta dacă poți să treci cu vederea unele aspecte. Dacă ar fi să îi dau un calificativ de la 1 la 10 i-aș da nota 7, dar nu obișnuiesc să fac asta căci fiecare carte își are publicul ei. O să continui seria căci sunt curioasa(plus că am cumpărat deja volumele 2 și 3). Sper să se redreseze pe parcurs și să devină și mai interesantă.

  Nu am știut ce desert să vă recomand cu această carte, dar având în vedere că tot plouă de câteva zile în continuu, am zis că ar merge bine o ciocolată caldă și biscuiți.

Leapșa: Social Media Book Tag

   

    Am primit această leapșa pe blogul Jurnalul unei cititoare. Ideea e ca pentru fiecare rețea de socializare să alegem o carte care i s-ar potrivi. Deci iată opțiunile mele:

Twitter: Cea mai scurtă carte dintre preferatele tale. 

     Diavolul si domnisoara Prym de  Paulo Coelho

Facebook: O carte pe care toată lumea te-a presat să o citești. 

Academia Vampirilor de Richelle Mead

(nu regret, chiar mi-a plăcut mult întreaga serie)

Tumblr: O carte pe care ai citit-o înainte să fie cool. 

Divergent de Veronica Roth

(când am citit eu cartea nu era încă toată nebunia asta cu întreaga serie și nici filmul nu era în plan)

Myspace: 

  O carte despre care nu îți amintești dacă ți-a plăcut sau nu. 

Tess D'Urberville de Thomas Hardy

(a trecut ceva vreme, vreo cinci ani și habar nu am dacă la vremea aceea mi-a plăcut sau nu)

Instagram: O carte care a fost atât de frumoasă încât a trebuit să îi faci o fotografie. 

Vampirii din Morganville - Balul fetelor moarte de Rachel Caine 

(nu i-am făcut poză dar îmi place mult coperta)

YouTube: O carte care ți-ai dori să devină film. 

Ultimul Avanpost - Lavinia Călina

(da știu, slabe șanse)

Goodreads: O carte pe care o recomanzi tuturor. 

Nymphette_dark99 de Cristina Nemerovschi

(știu că sunt mulți cei care nu se împacă cu romanele Cristinei, dar eu tot mai sper)

     Deci astea sunt răspunsurile mele. Cine vrea leapșa nu are decât să o preia de aici.

Cu bine dragilor!

Recenzie: Nymphette_dark99

Nymphette_dark99 de Cristina Nemerovschi
       (apărută la Herg Benet Publishers în colecţia Cărţile Arven).

   Descriere: “Am 13 ani şi 4 luni. În ghiozdanul meu nu găseşti bomboane pe băţ, nu îmi prind părul cu bentiţă, nu port pantofi cu baretă şi nici rochiţe albe. Fac sex pentru că e fun. Îmi testez limitele şi nimic din ceea ce ai putea bănui despre mine nu este adevărat. Mă cheamă Vicky. Ai grijă să nu îmi spui Victoria, port un cutter cu mine tot timpul.”

***

Rămasă singură în mijlocul Braşovului, fără bani şi fără baterie la mobil, Vicky, o adolescentă de 13 ani, are o noapte la dispoziţie pentru a ajunge în Bucureşti, unde a doua zi este petrecerea de majorat a iubitului ei, Dev, petrecere pe care în niciun caz nu vrea să o rateze. Un TIR opreşte, iar bărbatul pare fascinat de nurii tinerei Lolite, propunându-i o partidă de sex în pădurea de la marginea drumului. Ea acceptă imediat, însă şoferul nu ştie că a făcut o greşeală care îl va costa poate chiar viaţa.

Situaţiile neprevăzute şi personajele întâlnite pe parcursul a doar câteva ore gravitează în jurul atracţiei sexuale şi al aventurilor extreme, al rememorării unor evenimente decisive din trecut şi reflecţii despre persoanele importante care au marcat-o. Fata ascunde totuşi un secret – Întâmplarea.

Live fast, die young, bad girls do it well.

   Vicky(să nu îi zici Victoria) s-a născut în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1999. Împlinindu-se 10 ani de la revoluție creierul de găină beată al mamei sale s-a gândit că ar fi un gest de patriotism să își numească așa fiica.

   Încă de la prima pagină îți dai seama că Vicky nu e adolescenta de 13 pe care și-o dorește orice părinte, este exact opusul. În ceea ce privește acest personaj ai două variante: ori te îndrăgostești iremediabil de la primul cuvânt, o admiri, o înțelegi, te regăsești în cugetările ei, o compătimești în unele momente; ori nu pricepi nimic și întrerupi lectura după primele 10 pagini. E simplu. Cale de mijloc nu există.

 Eu am iubit-o.

   Vicky vede lumea în care trăim cu alți ochi. Vorbește și se comportă de parcă ar fi trăit 100 de vieți nu doar 13 ani. Toată acțiunea cărții se desfășoară într-o singură noapte. La începutul cărții ea se află în mijlocul Brașovului și face autostopul pentru a ajunge în București. Pe parcursul călătoriei întâlnește tot felul de persoane, de la cele mai inculte și enervante(Gicu, Doru și tipul acela pocăit care m-a enervat așa rău că nici nu i-am reținut numele) la personaje pe care le placi din prima(Vanessa, Iepure).

    Ok. Probabil că printre cei ce au auzit de nymphette_dark99 sunt și câțiva care au să-mi sară în cap că această carte are un limbaj licențios, că e prea dură, că are scene de sex, că etc. Da e dură și dark și ce mai vreți voi. Limbajul e diferit de cel pe care îl întâlnim de obicei în literatură, dar nu e cu nimic mai diferit de cel pe care îl întâlnim în viața de zi cu zi. Dacă vă sperie violența atunci vă recomand Capra cu trei iezi, deși nici aia nu e mai bună căci (spoiler alert) moare lupul la final! Nu tot ce ne înconjoară e moale pufos și roz. Cristina nu s-a ferit să arate adevărata față a lucrurilor, cred că aș fi urât-o dacă o făcea.

   Un lucru ce m-a deranjat la Vicky a fost obsesia ei pentru Tedy(fratele ei). Nu am putut înțelege încrederea oarbă pe care Vicky o are în el și nici de ce e așa fascinată de lucrurile făcute de acesta. Mai ales când am aflat care e faza cu Întâmplare(un moment cheie din viața ei, care o schimbă pentru totdeauna), l-am urât și mai mult pe Tedy.

   Obișnuiesc să recomand câte ceva dulce de mâncat în timp ce citiți cărțile, ei bine azi recomandarea vine direct din carte. La un moment dat Vicky se oprește cu Vanessa la o cafenea pe lângă Peleș și mănâncă savarine. Deci savarine să fie :) 

    În concluzie: Nymphette_dark99 este o carte pentru cei cu stomacul tare căci autoarea îți servește pe tavă realitatea crudă a vieții. Fără îndulcitori artificiali, fără aditivi și fără potențiatori de aromă.