Ultima vrăjitoare din Transilvania – vol.1: Contesa Aneke (Recenzie)

   Contesa Aneke este primul volum din triologia Ultima vrăjitoare din Transilvania (apărută la Herg Benet Publishers în colecţia Cărţile Arven).

  

   Descriere:  Alexandra, o adolescentă rebelă, este trimisă de părinți să își petreacă vacanța de vară într-un sat din Transilvania, pentru a fi îndepărtată de o iubire considerată imorală. Odată ajunsă în V., ea este atrasă de poveștile localnicilor legate de o crimă săvârșită în urmă cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzată de incest și vrăjitorie și ucisă în pădure. Alexandra pornește pe urmele contesei, hotărâtă să afle ce s-a întâmplat cu adevărat. Castelul ascunde mistere la fiecare colț… Pe măsură ce fapte și personaje stranii ies la iveală, Alexandra își dă seama că are în comun cu frumoasa vrăjitoare mai mult decât și-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secretă și interzisă. Va reuși Alexandra să salveze această iubire și în final propria viață, sau va avea soarta tragică a Anekei?

    Două lumi distincte se întrepătrund: lumea adolescenților de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje și pierce-uri, și lumea contesei dispărute, cu intrigi de curte și povești uitate.

     Un mistery romance în tonuri întunecate despre incest, superstiții, trădări, secrete, legende transmise peste veacuri.

    Alexandra este trimisă de mama ei în satul V. pentru a-şi petrece o parte din vacanţa de vară şi pentru a-şi limpezi mintea. Deşi este puţin sceptică la început, Alexandra se obişnuieşte cu ideea şi devine fascinată de o veche legendă legată de ruinele unui castel aflat la marginea satului.

Pe vremuri castelul a fost locuit de o frumoasă contesă(jumătate româncă, jumătate unguroaică) pe nume Aneke. Aceasta refuzase să se mărite cu cel ales de familia ei, se izolase între pereţii castelului şi făcea tot felul de vrăji. Pe parcurs Alexandra află că Aneke se îndrăgosteşte la un moment dat de unul din peţitorii ei, de Mathias, deşi află că acesta era fratele ei vitreg. Relaţia incestuasă dintre cei doi animă paranoia sătenilor care sunt convinşi ca Aneke şi Mathias sunt responsabili pentru necazurile abătute asupra satului lor. Oamenii dau foc castelului şi într-un final o ucid pe contesă. Alexandra se regăseşte în această poveste, căci ea la rândul ei este îndrăgostită de fratele ei vitreg, de Răzvan.

Recunosc că şi eu am fost fascinată de legenda contesei, care a devenit personajul meu preferat din această serie. Deşi în roman, Alexandra o numeşte la un moment dat vampiroaică, eu una nu o pot asocia pe Aneke cu un vampir(Dracula, nosferatu, etc.) Mai degrabă m-a dus cu gândul la legendele ce o înconjoară pe Erzsébet Báthory, probabil din cauză că amândouă sunt contese, au sânge maghiar şi au fost acuzate de vrăjitorie. Nu ştiu dacă autoarea s-a inspirat din acelea, dar mie una mi s-a părut captivantă ideea că între cele două ar putea exista o legătură(chiar dacă aceasta există doar la mine în cap).

Satul V. pare, cel puţin în primă instanţă, un loc plictisitor, monoton, izolat de restul lumii. Un loc uitat de timp în care doar preotul are telefon mobil. Totul devine interesant atunci când Alexandra îi întâlneşte pe Mathias, Lorena şi Nori. O familie ciudată ce are legătură cu povestea contesei. Mai multe nu vă spun căci vreau să aflaţi singuri citind cartea.

Un personaj ce mi-a stat în gât din prima clipă când a apărut a fost baba Ica. Până şi Alexandra o asociază cu Baba Cloanţa. Aceasta pare nebună şi îi cere fetei să plece din sat. Nici de Răzvan nu mi-a plăcut din prima, dar am ajuns să-l accept aşa cum este. Asta s-a datorat şi faptului că totul este povestit de Alexandra, care este evident atrasă de el şi se focalizează mai mult pe calităţile lui.

În capitolul 4 Alexandra menţionează faptul că locuinţa Lorenei miroase plăcut, a plăcintă proaspăt scoasă din cuptor. Plăcintă cu mere cred ... Deci pe viitor când am să mă gândesc la cartea asta am s-o asociez mereu cu plăcinta(evident cea cu mere).

Momentan mai am câteva pagini şi termin şi volumul 2 din această serie, iar pe urmă nu îmi rămâne altceva de făcut decât să aştept să iasă mai repede cel de-al treilea. Urăsc să aştept după apariţia unui nou volum, dar există unele poveşti bune şi genial construite ce fac să merite aşteptarea, iar Ultima vrăjitoare din Transilvania este una din ele.

În final nu pot spune altceva despre acest prim volum din triologie decât că mi-a plăcut foarte mult. Este o carte ce te hipnotizează de la primele pagini. O poveste ce te ţine cu sufletul la gură. Un basm perfect pentru cei ce mai cred în magie, vrăji şi iubiri ce dăinuie peste veacuri.