Recenzie: Oameni, îngeri şi demoni - Lina Moacă

Oameni, îngeri şi demoni - Lina Moacă

Editura: Herg Benet 

Anul apariţiei: mai 2014

Număr de pagini: 712

Colecţie: Cărţile Arven

Cartea o puteți comanda aici

Descriere: Gemenii Willy și Lilly, creaturi de-o frumusețe neobișnuită și având puteri supranaturale, sunt Fiii Luminii. Lilly își dorește să cunoască oamenii direct, trăind în mijlocul lor, și își convinge fratele să se mute în București. Aici, cei doi o întâlnesc pe Alexandra, fiica unui afacerist lipsit de scrupule. Deși la început Willy nu este de acord cu implicarea lor în problemele muritorilor, la insistențele lui Lilly acceptă o căsătorie de conveniență cu Alexandra, pentru a o scoate de sub tutela distructivă a tatălui.

    Crimele, fățărnicia, răutatea împânzesc orașul și restul provinciilor. Odată ce Lilly se angajează să-i pătrundă tainele, pentru ca dreptatea să triumfe, piramida întunecată se clatină. Însă, în străfundul pământului, de pe tronul întunecat, Willworf – sprijinit de Marele Iluminat – făurește planuri de atac, așteptând momentul potrivit să-și surprindă fratele și nepoții.

     Povești despre iubire, dezamăgire, speranță, dăruire, altruism, din trei perspective feminine diferite. Pe tot parcursul lecturii, o întrebare revine: oare iubirea, singură, poate schimba lumea?

Părerea mea:
   De când am văzut această carte pe site-ul editurii mi-am dorit să o citesc. Azi am terminat-o, deci sunt cu acțiunea proaspăt întipărită în minte. Dacă tot ce scriu nu are logică, vă rog să mă iertați, dar sunt încă foarte năucită de poveste.

   Trebuie să mărturisesc că atunci când am văzut că are 712 pagini mă gândeam că probabil o să mai sar câteva paragrafe de-a lungul lecturii - Greșit- am savurat fiecare cuvânt căci cartea e de-a dreptul superbă. Mi-a plăcut faptul că e împărțită în trei, iar fiecare parte e relatată din perspectiva altcuiva. M-a ajutat să înțeleg mai bine trăirile tuturor și de ce acționau într-un anume mod în diferite situații.

   Prima parte este relatată de Lilly și prezintă evadarea ei și a lui Willy din lumea subterană, unde erau ținuți de Willworf., dar și adaptarea lor la viața de zi cu zi din timpurile noastre. 

   Un alt lucru ce mi-a plăcut la această parte a fost crearea legăturii dintre povestea celor doi gemeni și Geneza(da, Geneza aia din Biblie). Foarte originală și interesantă idea autoarei de a face această legătură. 

   

  Mi-a plăcut de Lilly, deși nu a fost personajul meu preferat. Am adorat bunătatea ei, deși m-a deranjat uneori naivitatea cu care privea lucrurile. Are totuși o scuză: nu a trăit pe Pământ până acum. La început pare puțin copilăroasă, dar la final devine o femeie(dacă pot să-i spun așa, ea fiind o creatură supranaturală) matură ce-și pune puterile în slujba binelui. 

   Tot ea este și ce care își convinge fratele să o ia de nevastă pe Alexandra cu scopul de-a o scoate de sub tutela tatălui ei, un om crud ce vroia să-o vândă unui prieten cu scopul de a se asocia într-o afacere. Evident ce începe ca o simplă căsătorie de conveniență se transformă ușor-ușor într-o frumoasă poveste de dragoste plină de momente tensionate, ceva dramă și câteva întorsături de situație neașteptate. 

  A doua parte a cărții e relatată de către Alexandra, așa am ajuns să o cunosc mai bine și s-o îndrăgesc într-un final. Am reușit să dau la o parte toate măștile ei și să o cunosc cu adevărat. La început nu prea mi-a plăcut atitudinea și comportamentul ei, dar modul în care a avut grijă de Ella mi-a schimbat complet părerea. Cred că e greu pentru cineva, oricine, să-și privească cea mai bună prietenă(sau pe cineva drag) cum pierde lupta cu cancerul. Tăria Alexandrei în acele momente e remarcabilă, unde mai pui că trece și printr-un divorț pe care nu-l dorește. Își dă seama că s-a îndrăgostit de Willy, salvatorul ei, și nu vrea să renunțe la el.

    În tot acest timp în lumea subterană Willworf își conturează planurile de a se răzbuna pe cei doi fugari și de a cuceri lumea de la suprafață. Ultima parte a cărții mi-a plăcut cel mai mult, sper să nu dau spoilere. E relatată din punctul de vedere al Ellei(personajul meu preferat din toată carte). Deși e răpusă de o boală chinuitoare reușește să găsească tăria de-a o înfrunta, iar la finalul cărții de-a înfrunta și lumea subterană în care e târâtă de Willworf. Cu toate că sentimentele ei pentru el sunt neclare și îi crează o stare de confuzie Ella e mult mai puternică.

Sper din suflet să ajungeți să citiți această carte, căci merită. Fiecare din cele 700 de pagini sunt pline de mister, de iubire, de putere, de sentimente ce greu pot fi descrise. Recomand cartea!

Evident o recodam cu ceva dulce specific ei...deci clătite :))