vineri, 27 februarie 2015

Spulberă-mă de Tahereh Mafi


      Gata! Am terminat cu scuzele jalnice, gen am de învăţat, îmi schimb mobila, e joi, şi m-am pus serios pe citit şi făcut recenzii. Gata cu trândăveala. Recent am văzut pe un grup repostate recenzii la cartea asta în speranţa că mai multă lume va auzi de ea şi editura va scoate şi volumul 2. Am citit-o şi eu anul trecut şi tot am aşteptat continuarea. M-am gândit că nu ar strica să fac şi eu o recenzie, mai ştii, doar-doar şi poate-poate se duc norii şi se traduce şi a doua carte.
      Am să-mi astâmpăr dorinţa de-a începe această recenzie cu OMG, ce fain a fost şi am să încerc să fiu profesionistă. Deşi nu prea cred că-mi va ieşi, mai ales că stau tot cu gândul Warner.... ahh...Warner....despre ce vorbeam, a da... Spulberă-mă de Tahereh Mafi, prima carte din seria Atingerea lui Juliette.

Descriere şi copertă:

„NU MĂ POŢI ATINGE”,
îi şoptesc.
MINT,
e ceea ce nu-i spun.
EL MĂ POATE ATINGE,
e ceea ce n-o să-i spun niciodată.
TE ROG, ATINGE-MĂ,
e ceea ce vreau să-i spun.
Dar când oamenii mă ating, se întâmplă anumite lucruri.
Lucruri ciudate.
Lucruri rele.
LUCRURI FATALE.
Nimeni nu ştie de ce atingerea lui Juliette e fatală, dar Restauraţia şi-a făcut planuri legate de ea. Planuri de a o folosi ca pe o armă.
Însă Juliette are propriile ei planuri.
După o viaţă lipsită de libertate, ea descoperă în sfârşit forţa de a se răzvrăti pentru prima oară şi de a-şi găsi un viitor alături de cel pe care crezuse că-l pierduse pentru totdeauna.




În carte ni se spune povestea unei fete de 17 ani, care a fost închisă din cauza unei puteri (abilităţi mai speciale, să zicem) şi care nu a mai vorbit cu o altă persoană de 264 zile. Modul în care este explicată această parte e de-a dreptul înfricoşător. Adică nu ştiu cum s-au simţit alţii citind paragrafele alea, dar eu una am fost terifiată. Probabil şi din cauză că mă sperie cumplit singurătatea. Să-ţi petreci zilele între patru pereţi reci, mi se pare groaznic.



Toate astea se schimbă în ziua în care în acea celulă îi este adus un coleg, pe Adam. Sosirea lui pune în mişcare întreaga acţiune, unde mai punem că Juliette va dezvolta ceva sentimente pentru el. Mi-a plăcut de Adam, asta până să apară Warner. Aş povesti mai multe despre Warner, dar vreau să aflaţi voi singuri mai multe despre el. E delicioasă povestea. Da, mereu am făcut câte o pasiune pentru băieţii răi. Mi-a furat inima, chiar dacă el ar trebui să fie personajul negativ. :))



Juliette mi-a plăcut mult ca şi personaj, în ciuda atingerii ei fatale. Îmi e foarte dragă şi sper să ajung să citesc întreaga ei poveste cât de curând. Am citit multe recenzii în care Juliette era asemănată cu Katniss Everdeen - The Hunger Games – nu văd conexiunea, sincer. Dacă ar fi să o asemăn pe Juliette cu un alt personaj acela ar fi Rogue din X-men, iar cine a citit benzile, văzut desenele sau filmele ştie despre ce vorbesc. 




Toate ca toate, dar cartea asta e una din preferatele mele şi o recomand tuturor. Sunt mare fană a distopiilor (Jocurile foamei, Divergent, Alegerea, Ultimul avanpost, seria Eve) mai e cineva aşa înnebunit după ele, sau doar eu :) Dacă aveţi recomandări nu ezitaţi să-mi scrieţi!


luni, 23 februarie 2015

Fresh! #1 - Quasar



     Universul a început cu un Bang și s-a terminat cu un sărut, ca toate marile iubiri

     „Ana Mănescu este o scriitoare tulburător de generoasă: ea nu împărtășește cu cititorii doar ceea ce este la suprafață, explicit, nedureros, blând; îi plac subteranele, ascunzișurile, visele uitate, amenințările mute, teama ființei de ea însăși, întunericul care are nevoie doar de o scânteie pentru a se preschimba în lumină orbitoare. Și ni le oferă pe toate, cu sinceritate și o delicatețe care nu se mai regăsește în nicio altă carte pe care ai putea-o citi vreodată. Quasarul poate construi o lume și o poate exploda într-o bătaie de aripi. Pentru că totul și nimicul înseamnă altceva numai după ce au fost atinse de iubire.
Ana scrie despre acele clipe în care ești cel mai adevărat tu care a existat vreodată. Și ești cel mai mult tu când ești prins în iubire, ca într-o capcană de soare.”
(Cristina Nemerovschi)

     Noua carte a Anei Mănescu are o copertă superbă şi o descriere pe măsură. Sunt nerăbdătoare să o citesc. Puteţi comanda cartea aici şi citi un mic fragment aici.

sâmbătă, 7 februarie 2015

Fifty Shades Of Grey - jut a few more days

   

   Nu știu de voi dar eu mor de nerăbdare să vad filmul acesta. Mi-au plăcut destul de mult și cărțile, deși nu sunt tocmai printre preferatele mele. Nu-mi vine să cred că mai sunt doar câteva zile până îl voi vedea, parcă mai ieri numai ce apăruse trailerul.




 

joi, 5 februarie 2015

Corina Ozon - Zilele amanților

     De data asta nici nu o să mai încep cu promisiuni că o să mă ocup mai mult de blog că nu mai are rost. Pur și simplu nu găsesc timpul necesar să scriu. Mi-ar plăcea să fiu mai activă, să fac și eu anumite tagg-uri/recenzii/topuri, dar pur și simplu nu am timp. 


    Am să las scuzele deoparte și am să vă vorbesc azi despre o carte amuzantă care, mie una, mi-a făcut iarna mai frumoasă. E vorba de Zilele Amanților de Corina Ozon. Pe coperta a patra Ana Barton spune : Aceasta este o carte deşteaptă. Iar vrăjitoria nu-i deloc exclusă. Te ţine lipit de ea, nu te lasă absolut deloc nici să faci altceva şi nici măcar să te gândeşti la altceva. Nu poţi uza de niciun instrument fizic ori sufletesc pentru a i te sustrage. Iar dacă asta nu-i curată fermecătură, atunci ce este? A, ştiu. Literatură deşteaptă.

    Câtă dreptate are doamna Barton, căci eu am citit-o într-o zi. Pur și simplu m-am apucat de citit dimineața la cafea și nu m-am putut opri până la ultima pagină. Nu știu cu ce vrăjitori se ocupă autoarea, da...frate! nu am fost în stare să fac nimic altceva în ziua respectivă. Am citit recent această carte, dar din cauza sesiunii și a altor factori nu am ajuns să-mi exprim părerea sinceră despre ea. 

Cartea a apărut la editura Herg Benet și poate fi comandată aici.

    Recunosc că nu prea mă atrag genul acesta de cărți, eu mergând mai mult pe teen fiction (vampiri, vrăjitoare, vârcolaci, îngeri, etc), dar a fost ceva diferit și mă bucur mult că am avut ocazia să o citesc. Este o lectură plăcută, lejeră și captivantă.

     Romanul îi are în prim plan pe Teo, Mircea și Cati. Cei trei își povestesc rând pe rând problemele și gândurile în anumite situații. Mircea și Teo sunt căsătoriți, iar Cati este evident amanta lui Mircea...astea fiind spuse vă dați seama că nu poate ieși nimic bun din povestea asta. Cartea nu are o acțiune tensionată care să te țină cu sufletul la gură, dar toate întâmplările celor trei sunt atât de haioase, amuzant, realiste încât vrei să citești în continuare.
    
Dintre toți cel mai mult mi-a plăcut de Cati. E genul acela de femeie care se vrea independentă, stăpână pe sine, etc etc, dar care e adesea prostită de bărbații din jurul ei.
"Mi-e dor de tine, tâmpito, mi-a zis Mircea. Și atunci am simțit că îl iubesc numai pe el. Și că nu-l merită prefăcuta aia de nevastă-sa."

Cartea are un limbaj pe care mulți l-ar considera dur, eu una spun doar că este realist și îi oferă un avantaj romanului. Mi-au plăcut mult aventurile celor trei și sper ca autoarea să facă și o continuare. Recomand cartea tuturor celor care au chef să râdă, să se amuze, să râdă pe sub mustață și să-și zică în gând cunosc și eu pe cineva în situația asta.